Azi noapte.... s-a intamplat ceva neobisnuit si de-a lungul noptii am apucat sa ma gandesc la multe. Cu o oarecare tristete realizam ca sufletul este un amalgam de sentimente,energii si patanii, un fel de pahar al vietii unde tot ce ni se intampla se "aduna". Acest pahar minunat contine esenta noastra, ceea ce ne defineste, contine tot ce este mai bun si frumos, sub forma unei ape cristaline, motorul vietii, dar este si contaminat cu rele sau suparari asemenea unui ulei unsuros care inlesneste "alunecarea" spre prapastia intunecata numita depresie.

Este ciudat cum cele rele, cele care ar trebui date uitarii, le eclipseaza pe cele bune. De ce?! DE CE?! Oare asta i-a facut pe Iisus sau pe Budha sau Mohamed atat de speciali - faptul ca ei puneau intotdeauna lumina deasupra intunericului?! Sa fie oare asta soarta omului obisnuit?! Lumina neagra sa reduca ce este mai frumos la tacere si te impiedice .... a te bucura?!

Nu poti privi ce se intampla intr-un acvariu cu pereti opaci, daca suprafata este acoperita de ulei ... substanta nesuferita ce acolo ramane uniform intinsa la suprafata. Daca ai noroc apuci pentru o clipita, in timpul unei furtuni colosale, sa intrezaresti ... un adevar.

Asa te intreb, cum oare te poti privi pe tine insuti cand privirea iti este intzetzosata sau cum poti afla ce se intampla acolo .... si mai important cum iti poti raspunde la intrebare: "Cine sunt?!". Oricine, oricat de ignorant, si-a pus aceasta intrebare macar o data in viata. Tu ti-ai pus-o?! Ai gasit raspunsul?! Esti multumit de el?! Nu cred. Gandeste-te o secunda.... de cate ori ai fost surprins de felul cum te-ai purtat, cata lume spune despre tine ca esti asa si pe dincolo si suparat le spui ca nu au dreptate si totusi ...si totusi ai dubii.
Te recunosti nuh?! Acum realizezi ironia: le spui altora ca nu te cunosc si cand colo nici macar tu nu te cunosti.

De ce este asa important sa ne cunoastem?! Un mare intelept a spus: "Trebuie sa stii ce ai, ca sa poti realiza de ce mai ai nevoie! " . Fiecare om are in viata un idol, model la care tinde si viseaza sa detina anumite calitati de soi nobil. Acum revenind la "cine sunt?"...daca nu reusesti sa raspunzi la aceasta intrebare nici nu vei reusit sa devii un om mai bun. Nori grei vor sta pe cerul tau si te vor impiedica sa-ti vezi steaua calauzitoare.

Ma gandeam ...ce pot face sa dispara norii sau uleiul care ma impiedicat sa vad ce sa intampla in "paharul vietii", mele?! Ahh..si ce solutie simpla este... versi uleiul si speri la mai bine. Vei varsa si ceva apa, dar apa pura ramane in pahar si te va ajuta sa mergi mai departe, sa tii capul sus si sa privesti in departare spre ceva mai bun, un loc calduros si cu un pic mai multa fericire.

Ce spun eu de fapt aici, este sa renunti la prejudecati, sa fii sincer cu tine si sa te accepti asa cum esti. Abia atunci vei stii cine esti cu adevarat. Cine vrei sa fii .....asta trebuie sa-ti fie cunoscut. Am ajuns la concluzia ca lucrurile vor fi mult mai simple si abia atunci vei putea schimba ceva.
Stiti vorba aceea : "Crede in tine! " - urata vorba, specifica egoistilor. Anuleaza din start tot ce am spus mai sus. Am cercetat si de fapt acesta vorba vine de la un indemn viking "Ai incredere in tine si Valhala! ". E o mare diferenta. Retineti! Ai incredere in tine, fi sincer, crede ca exista ceva mai bun si cauta, si sa nu uitam caramida de baza a tuturor religiilor-> iubire si recunostiinta<-!!

Publicare postare

!